Tocmai ce ma descoperit ca un coleg de peluza scrie poezii. Si nu scrie rau deloc. Mie personal imi place asta:
PATRIOTUL
Nascut pe aceste pure meleaguri,
Le apara si le iubeste pana la ultima suflare;
Isi vede compatriotii ingenunchind si asta-l doare.
El e strajerul ce va ocroti granitele de-a pururi.
Ii place sa fie asemuit cu celebrul Idiot,
Al lui Dostoievski infantil si necumpatat;
Cel ce vesnic poporul si-l iubeste neincetat.
Acesta este crudul destin al unui patriot…
Indiferent de razboiul purtat, nu va capitula
Si chiar daca va cadea, impunator se va ridica.
Oamenii ii iau in batjocura gandirea si politica,
Sa se fereasca insa de ziua in care va refula!
Pentru cei ce vreti sa citi mai multe linkul il aveti aici
2231.32 km – distanta fata de tine.
8 ani – ultima data cand am plans cu adevarat.
3 luni – atat a trecut de cand te-am vazut ultima data.
Si ma macina. Ma macina ca nu mi-am luat ramas bun asa cum ar fii trebuit. Ma doare ca te-am lasat cand ti-a fost mai greu si ma omoara gandul ca nu sunt acolo pentru tine in momentele in care chiar ai nevoie de mine.
Si mi-e dor. Mi-e dor de tot ce insemni tu, de sacrificiile pe care le-am facut ca sa fiu cu tine mereu, la rau, la bine, dar mai ales la rau in ultima perioada. Si ma doare ca un prost te distruge iar eu nu pot sa fac nimic.
Si imi mai e dor de zilele in care nu conta nimic in afara de tine. Cand eram acolo, printre ai mei si cantam pana ne sareau plamanii din piept si nu conta ca nu vorbeam cu zilele sau ca ne ustura gatul.
Si ma doare ca poate nu o sa te vad in urmatorii 2-3 ani. Sau poate o sa te vad mai devreme. Cine sunt eu sa stiu?
Tot ce ma tine acum pe linia de plutire e speranta. Speranta ca o sa te gasesc bine atunci cand o sa ma intorc. Asa cum erai inainte, asa cum te-am cunoscut eu. Iar lacrimile care candva au fost triste o sa fie de bucurie. Pentru ca o sa fiu acasa din nou. Pentru ca asa cum canta baietii acum acolo la Nord, tu esti drogul meu. Si te iau si la bine si la greu. Iar acum tot ce imi doresc mai mult e inca o doza. Pentru ca fiecare e dependent de ceva….iar eu sunt dependent de tine!
Şi acesta (n.red., fotbalul) e tot un sat aflat sub asediul barbarilor. În sensul că e răspîndită impresia că, şi în acest caz, s-a rătăcit spiritul autentic al chestiuni, trăsătura sa cea mai nobilă, sufletul. Nostalgia faţă de fotbalul de pe vremuri (nu e limpede niciodată care or fi acele vremuri) e o nostalgie faţă de lucruri cît se poate de felurite: meciurile se jucau numai în zilele de duminică, tricourile aveau numere de la 1 la 11, fără nume de sponsori şi mereu aceleaşi, jucătorii erau fără procuratori şi fără ‘bebeluşe’, antrenorii permiteau să iasă la iveală clasa individuală, stadioanele erau mai puţin goale, calendarele mai puţin ticsite, exista Cupa Campionilor şi nu Champions League. (…), nu dispăruseră jucătorii portdrapel, peluzele erau fără pancarte naziste ori cu secera şi ciocanul, aveam mai puţin dopping şi mai multă foame, mai puţine scheme şi mai mult talent, mai puţini bani şi mai multă vînă. Aş adăuga, mai multă curăţenie morală.
Am luat citatul asta dintr-un articol al lui Cristian Geambasu de la GSP. Articolul il aveti aici.
Citatul este din cartea lui, numita “Barbarii”. Nu este vorba despre vizigoti, ostrogoti sau mai stiu eu ce ci despre noi, oamenii. Nu asta e important pe cat este parerea (de altfel foarte adevarata) a scriitorului italian despre fotbalul de astazi.
Unde sunt tricourile de la 1 la 11, unde este placerea jocului, unde sunt mingiile cu petice albe si negre, unde sunt stadioanele pline si pasiunea pentru fotbal? Unde s-au ascuns mandria, iubirea, devotamentul pentru culori?
De ce tot ce se intampla acum in jurul nostru e legat de bani? De ce in Liga Campionilor joaca echipe de pe locul 2?
De ce fara bani jucatorii nu mai pot alerga?
De ce ghetele de fotbal de azi trebuie sa se muleze pe picior?
De ce avem nevoie de cipuri in mingii ca sa vedem daca a fost gol sau nu?
De ce e nevoie de inca 2 arbitrii intr-un meci de fotbal?
De ce e nevoie de stadioane acoperite si dotate cu scaune pentru toata capacitatea?
De ce Cupa Africii a continuat desi au murit niste oameni pentru ca vroiau sa participe la acel turneu?
De ce tot ce se invarte in jurul fotbalului are legatura cu mafia, cu deturnari de bani, cu spalare de bani si alte chestii asemenea?
De ce cu banii pe care ii dai pe bilet la anumite meciuri poate manca o familie cateva zile?
De ce culorile clubului pe care il iubesc sunt acoperite de numele sponsorilor?
De ce fotbalistii de azi sunt mai intai veete si apoi sportivi?
De ce echipele vechi, cu traditie, au disparut pentru a face loc surogatilor moderni? DE CE?